duminică, 8 ianuarie 2012

Specii de pastrav pentru crestere intensiva

Datorita dorintei de a trai mai santos si a poluarii din ce in ce mai mari a apelor, au aparut crescatoriile artificiale de pesti, cele mai renumite fiind cele de pastrav. Crescatoriile artificiale au aparut si ca o modalitate de comercializare si rezervare a unor specii de peste.
Pastravul si somonul fac parte din familia Salmonidelor care isi ia numele dupa reprezentantul acestei familii, vestit prin inot si salt, somonul. Trasatura comuna a acestei familii este inotatoarea adipoasa, aflata intre inotatoare dorsala si coada. Acestor specii le place apa limpede, bogata in oxigen,aflata in aproprierea izvoarelor, raurilor si lacurilor de munte. Familia mai poarta numele si de “pesti nobili”, deoarce carnea lor este foarte buna,  lipsita de oase dure si maruntaie, fiind usor de consumat. Pentru ca apele sunt poluate, spatiul de viata al pestilor s-a diminuat, cresterea artificiala a pestilor devenind o necesitate.
Cele mai importante salomide pentru cultura artificiala sunt:

- Pastravul indigen (Salmo trutta f. fario L.)
 Aceasta specie se deosebeste de restul prin colorit si aspectul punctelor de culoare rosie si neagra. Distributia puncteor difera de la exemplar la exemplar, la fel ca si marimea lor. Biotopul si habitatul unui pastrav indigen influenteaza considerabil forma si culoarea infatisarii sale. Nisipul gri si fin de pe fundul unui rau sau parau ii confera un aspect argintiu intrerupt de putine puncte mici, in timp ce un prundis acoperit cu alge maro conditioneaza un colorit galben al zonei ventrale si o punctare intensa, rosie, a flancurilor si a inotatoarelor codale si adipoase. Au aparut in unele locuri si specii cu trasaturi distinctive bine definite determinate de habitat. Deoarece in multe locuri au fost amestecate diverse specii de pesti, trasaturile determinate de felul apelor s-au sters, ducand la o uniformitate a aspectului exterior. Daca ii mutam intr-un biotop diferit caracteristicile lor pot sa se schimbe rapid. Culoare si coloritul pestilor se duce o data cu imbatranirea.
Acest tip de pastrav este crescut mai mult pentru popularea apelor naturale, decat pentru consum. Pastravul indigen trebuie crescut in captivitate, acceptand hrana artificiala numai dupa o obisnuinta timpurie si sunt in multe privinte mai greu de administrat decat rudele lor provenite din America, pastravul curcubeu si fantanelul. Insa, pe de alta parte, el este mai rezistent impotriva multor boli. Cresterea in captivitate a pastravului indigen este destul de usor de realizat, doar ca foarte putini reusesc sa aiba succes cu aceasta.

- Pastravul curcubeu (Oncorhynchus mykiss sau Salmo gairdneri)
Numele lui provine de la dungile de culoare violet pana la rosie care traverseaza pestele pe lateral de la opercul pana la coada. Dungile de curcubeu sunt colorate pe lateral in  rosu. Aceste dungi sunt foarte intense si evidente la masculii batrani in perioada de reproducere. Pestii care nu mai sunt apti de reproducere sunt de culoare argintie si sunt usor de identificat. Si aceasta specie prezinta puncte negre care sunt raspandite pe tot corpul, dar exista si specii la care lipsesc cu desavarsire. Exista pastravi carora le lipseste complet pigmentul negru, fiind denumiti albinosi. Culoarea lor este un galbui deschis, dar poate ajunge si la galben – portocaliu. Acestea din urma este crescut de cei pasionati de piscicultura si sunt numiti pastravi aurii.


Acest tip de pastrav provine din America de Nord si sa raspandit foarte repede deoarce el este un peste foarte putin pretentios si se adapteaza foarte repede. Comparativ cu pastravul indigen, acest peste este mai putin pretentios cand vine vorba de mancare. El poate sa traiasca si in ape de calitate slaba sau murdare si isi cauta singur hrana. Poate fi crescut si la temperaturi destul de ridicate ca 27 ˚C (stare latenta). Pastravul curcubeu este crescut si ca peste de consum.
Un lucru ciudat este faptul ca sezonul de depunere al icrelor la pastravul curcubeu variaza. Exista neamuri de pastrav curcubeu care devin maturi sexual toamna devreme, dar si primavara tarziu, chiar vara. In crescatoriile artificiale sezonul de depunere a icrelor poate fi manipulat artificial. In unele cazuri pastravul curcubeu nu isi mai depune ouale, acestea ramanand in cavitatea abdominala pana la sezonul urmator, bineinteles, acestea nu mai sunt apte pentru a fi fecundate.

- Pastravul fantanel (Salvelinus fontinalis)
Este o specie destul de raspandita in lumea intreaga, provenind din America de Nord. Zona ventrala si inotatoarele sunt rosiatice, zona dorsala cu irizatii de marmura. Prezinta si puncte rosii inconjurate de albastru. Aceasta specie de pastrav iubeste apele limpezi si reci. Ii place sa urce spre izvoarele raurilor si paraurilor pentru a se putea inmulti pe cai naturale. Deoarce, zona izvoarelor este saraca in hrana si este relativ mica, pastravul nu poate sa se dezvolte suficent. El ramane relativ mic, de 12 – 15 cm, in anul trei de viata. Daca acesti pesti se aduc in captivitate si sunt bine hraniti, ei pot sa se dezvolte foarte repede si sa capete o greutate mare, chiar dupa ani de zile hraniti  cu putina hrana. Acesta este un fenomen mai rar intalnit la alte animale. Pentru iubitorii de pescuit, acest peste este o prada usoara, deoarce este foarte lacom si se ingramadeste la mancare. Desi poate face anumite boli el este un peste usor de crescut in pastravarii, pentru popularea apelor.

- Hibrizi
Din aceasta specie face parte pestele tigru, caracterizat prin lipsa punctelor si irizatiilor de marmura in tonuri deschise care apar si pe flancuri. Este hibridul sterp al incrucisarii dintre fantanel si indigen. Pastravul indigen se incrucisaza cu cel arctic (Salvelinus alpinus L.) si ies hibrizi care au un colorit asemanator cu cel al pastravului arctic.
 
Mai exista si alte specii de salmonide ca : Lostrita (Hucho hucho), Coregonul (Coregonus lavaretus L.), Lipanul (Thyimallus thymallus).
In concluzie, in functie de felul pastravariei pe care vreti sa o faceti, de comercializare sau doar din pasiune, putei sa va cumparati diverse specii de pastravi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu