Transformarea nectarului in miere

Practicarea apiculturii are ca principala si directa motivate satisfacerea cererii pietei pentru produsele stupu-lui. Datorita valorii lor nutritive si terapeutice ridicate aceste produse au o multitudine de utilizari.
Produsul cel mai cunoscut este mierea. Suraele pri-mare (materia prima) din care albinele o produc sunt nectarul si mana.

Nectarul este sucul dulce al florilor, iar mana, sucul depua de puricii sau paduchii de plante pe alte parti ve-getale. Prelucrarea nectarului este un proces destul de complicat, care incepe cu strangerea materiei prime de catre albine si se termina odata cu capacirea celulelor din fagurii unde a fost depozitata mierea. In timpul cule-sului, albinele Strang materia prima in gusa, unde incep sa o prelucreze cu ajutorul salivei. Ajunse in stup, albinele culegatoare predau materia prima, partial prelucrata de ele in timpul culesului si al zborului, albinelor tinere, care o prelucreaza mai departe, pana la obtinerea produsului finit.
Prelucrarea nectarului, care, in final, este tranaformat in miere de catre albine, are la baza urmatoarele procese:
• tranaformarea zaharurilor ce se gasesc in nectar;
• reducerea cantitatii de apa continuta de nectar;
• imbogatirea nectarului in enzime, acizi organici, in-hibiba, acetilcolina etc.
Cea mai importanta modificare a materiei prime in timpul prelucrarii ei in miere conata in tranaformarea za-harozei din nectar, care este un dizaharid, in zaharuri mai simple (glucoza si fructoza), adica monozaharide. Aceasta tranaformare (invertire) are loc sub influenza unei enzime (ferment) numita invertaza, care se gaseste in saliva albinelor si in nectarul plantelor. Puterea de prelucrare a zaharurilor din nectar depinde de capaci-tatea de functionare a glandelor salivare si, in final, de gradul de uzura al abinelor. Cantitatea de saliva produsa de catre albine in timpul recoltarii nectarului este proportionala cu gradul de concentrare al acestuia. De asemenea, cu cat timpul folosit pentru umplerea gusei este mai indelungat, cu atat cantitatea de saliva folosita in procesul de tranaformare a nectarului colectat este mai mare si invertirea zaharozei se face in proportie mai insemnata.

Anul agricol 2012 nu va mai fi unul de excepţie

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, nu vede în seceta din ultimele luni o problemă foarte mare pentru producţiile agricole din acest an, care urmează a fi unul normal, deşi nu unul de excepţie, ca 2011.

Astfel, ministrul consideră că există posibilităţi de recuperare pentru a avea în 2012 un an agricol normal deși deficitul de apă din sol înregistrat în toamna anului trecut ar putea afecta anul agricol pe mai multe suprafeţe întinse de culturi.
”Clima şi apa sunt factori importanţi pentru producţia agricolă, iar până la această dată consider că anul nu este unul foarte rău, chiar dacă există un anumit deficit de apă în sol la nivel de ţară. Este posibil să se compenseze acest deficit. Cred că avem nevoie de precipitaţii de peste 150 litri/mp”, a spus Tabără. Acesta a precizat că, deşi s-a anunţat că va fi un an catastrofal, răsărirea grâului este mai bună decât anul trecut.

”Consider că grâul se poate semăna în afara epocii optime cu rezultate foarte bune. Am avut ani în care grâul a răsărit şi în februarie. Grâul nu răsare la fel în fiecare an. Problema numărul unu rămâne cantitatea de apă din sol înregistrată la 1 aprilie. Cu toate acestea, consider că 2012 va fi un an normal pentru producţia agricolă a României, nu unul de excepţie ca în 2011, dar unul normal”, a arătat Tabără.

Merită să învățăm de la vecini

Chateau Vartely 

 

Milestii Mici 

 

Cricova

 

Purcari

 

 

 

Informatii de specialitate privind cultura de floarea-soarelui

In acest articol, gasiti toate informatiile de care aveti nevoie, incepand cu sugestii de specialitate privind erbicidarea, prasitul, polenizarea la floarea-soarelui, combaterea daunatorilor, combaterea bolilor si multe alte sfaturi utile.

Floarea soarelui este foarte sensibila la concurenta buruienilor pana in stadiul de 5 perechi de frunze. Intr-un interval de 30-40 zile, floarea-soarelui trebuie, deci, sa fie protejata prin tratamente cu erbicide si prin prasit.
Erbicidarea: alegerea erbicidelor si a asociatilor de erbicide depinde de buruienile in parcela in care se cultiva floarea-soarelui.
Prasitul: are un rol dublu, si anume de a completa actiunea erbicidelor si de a ameliora structura solului si a favoriza dezvoltarea tinerii culturi. Prasitul culturii influenteaza hotarator cresterea plantelor si nivelul recoltei. Floarea-soarelui se praseste de 2-3 ori mecanic, intre randuri si de 2-3 ori manual, pe rand, la adancimea de 6-10 cm. Prima prasila se face imediat ce randurile de floarea-soarelui se disting bine si s-au format primele 2 frunze adevarate.
Prima data se praseste mecanizat si apoi se praseste manual. A doua prasire mecanica trebuie facuta la interval scurt, 10-12 zile, imediat ce apar buruienile. La interval de cca. 15 zile se face a treia prasire mecanica, ultimul prasit se efectueaza cand plantele au inaltimea de 60-70 cm, intarzierea facand imposibila intrarea in lan cu cultivatorul, deoarece se lovesc plantele.
Zona de protectie la prasit creste de la 8 la10 cm la prima prasire, pana la 14-15 cm la ultima. Este indicat sa se foloseasca la primele lucrari discul de protectie al randurilor, plantele fiind sensibile si la acoperirea cu pamant.
Polenizarea suplimentara, a florii-soarelui, prin instalare de stupii de albine inainte de inflorire, in vecinatatea culturilor, aduce sporuri de productie de 300-600 kg/ha.
Tratamentele, la avertizare, contra bolilor pot aduce sporuri substantiale de productie.
Putregaiul alb, este o boala care poate aparea pe orice parte a plantei, in toate fazele de vegetatie. Pieirea plantelor si reducerea drastica a densitatii lanurilor pot conduce la scaderi de producie foarte importante. Sensibilitatea maxima a plantelor se inregistreaza la rasarire si la formarea calatidiului. Agentul pathogen se conserva in sol sub forma de sclerotic o durata mare de timp, de ordinal a 7-8 ani. Contaminarea se face la nivelul solului, umiditatea favorizand atacul.
In anii secetosi, atacul este mai putin amplu si daunator; in anii cu veri ploioase, pe solurile unde apare exces de umiditate, este favorizat atacul tarziu, iar pierderile de plante pot depasi 30%.
Putregaiul cenusiu, este o ciuperca care se poate dezvolta pe majoritatea organelor plantei de floarea-soarelui, acoperind tesuturile senescente cu o cuvertura cenusie .
Pagubele cele mai importante se observa cel mai mult dupa inflorit. Boala se propaga prin conidii in ultimul vegetatiei si prin miceliu si sclerotic de la un an la altul.
In cazul ambelor boli, tratamentele la samanta sunt eficiente. Daca predomina atacul calatidiu, se recomanda 2 tratamente, primul la intervalul de diferentiere neta caladitului, pana la aparitia florilor lingulate, al doilea la 10-15 zile dupa sfarsitul infloritului, folosind unul din produsele; procimidon, benomil, carbendazim, vinclozolin + carbendazim, iprodion + carbendazim.
Cultivarea hibrizilor, cu rezistenta la putregaiul alb, este o solutie pentru limitarea infestarii.
Phomopsis, este o ciuperca care se conserva pe resturile de cultura infestate ramase la suprafata solului. Infestarea se face in primavara, si ,in situatia in care umiditatea persista, se poate ajunge la distrugerea tesuturilor tulpinii si caderea in masa a plantelor.
Mana florii-soarelui, este o boala  raspandita in toata tara si considerata, pana nu demult, cea mai pagubitoare boala a florii-soarelui. In prezent, importanta ei s-a redus prin masurile preventive care se iau.
Transmiterea bolii de la un an la altul se face prin resturile de plante ramase in sol, simptomele de atac manifestandu-se inca de la inceputul vegetatiei. O mare atentie trebuie acordata distrugerii samulastrei de floarea-soarelui si a resturilor vegetale.

Combaterea daunatorilor, cei mai importanti sunt: gargarita porumbului sau ratisoara, si viermii sarma , daunatorii foarte pagubitori pe majoritatea terenurilor agricole de la noi. Atacul de ratisoara este mai puternic in sudul si estul tarii, dupa porumb si in primaverile calde si secetoase; viermii sarma creeaza probleme pe terenurile cu incarcare mare de paioase, pe solurile mai grele si in primaverile umede si racoroase, cand rasarirea si dezvoltarea plantulelor se desfasoara mai lent.
Sunt obligatorii tratamentele la samanta cu produse continand carbofuram. In anumite situatii, cand nu s-au efectuat aceste tratamente, dar si in unele primaveri, secetoase si calde, sau cand floarea-soarelui urmeaza dupa porumb, sunt necesare tratamente de corectie, in perioada rasaririi florii-soarelui, cu bensultap.
Irigarea, consumul de apa a florii-soarelui este asemanator cu cel al porumbului, dar planta utilizeaza mai bine rezerve de apa din sol la desprimavarare si precipitatiile din cursul vegetatiei.
Recoltarea, maturitatea poate fi considerata atinsa atunci cand 80-85% din calatidii au culoarea bruna si bruna galbuie (numai 15-20% sunt inca galbene), resturile de flori de pe calatidiu cad singure, florile de la baza si mijlocul tulpini sunt uscate.
O dezvoltare uniforma a culturii si o coacere cat mai omogena sunt conditi importante pentru recoltarea cu pierderii minime. In caz contrar, unele calatidii intra in supra coacere si pierderile de seminte prin scuturare pot ajunge chiar la 1000 kg/ha.
Perioada de recoltare, se situeaza, in mod normal, in Romania, intre ultima decada a lunii august si mijlocul lunii septembrie. O recoltare prea tarzie diminueaza productia prin pierderile de boabe datorita scuturarii, bolilor, daunatorilor, pasarilor. Durata normala de recoltare mecanizata a unei sole cu floarea-soarelui este de 6-8 zile.
Pe suprafete restranse si in anumite conditii speciale, se apeleaza la recoltarea normala a culturilor de floarea-soarelui. Calatidiile sunt taiate cu secera, sunt puse la uscat,si apoi sunt treierate cu combina, la stationar.
Este important de subliniat ca se reduc mult pierderile prin scuturare, dar consumul mare de munca manuala limiteaza folosirea acestei metode de recoltare.
Productiile, floarea-soarelui este o planta cu mare capacitate de productie, care depaseste 4500 kg seminte/ha la hibrizii romanesti existenti in cultura. Productiile medii in tara noastra se situeaza in jur de 1500 kg/ha. Multe unitati agricole cu experienta in cultivarea florii-soarelui obtin frecvent productii de seminte de peste 2500 kg/ha. Pe plan mondial, productiile medii in tarile mai cultivatoare se situeaza intre 1300- 2000 kg/ha.

Anul viitor, România va exporta 20.000 tone carne de porc

Oficialii Ministerului Agriculturii estimează că exporturile României de carne de porc în 2012 vor fi de 20.000 tone.

Această cifră este raportată la producţie şi la faptul că există 49 de unităţi de producţie şi un abator, care au primit avizul de a exporta carne de porc în ţările intracomunitare.

„Sistemul pentru comerţ intracomunitar este deschis şi reprezintă punctul de plecare pentru extinderea canalului securizat pentru toate unităţile care îndeplinesc condiţiile de biosecuritate şi sanitare veterinare. Astfel, se aşteaptă o scădere a importurilor de carne de porc şi o creştere a procentului de export pentru echilibrarea balanţei comerciale la acest produs”, potrivit Ministerului Agriculturii.

În anul 2010, producţia de carne de porc a fost de circa 553.000 tone în viu, iar în primele zece luni ale anului 2011 datele operative indică o producţie de aproximativ 365.000 tone în viu. În ceea ce priveşte importul de carne de porc în România, acesta a fost în anul 2010 de circa 200.000 tone carne de porc, iar în primele opt luni ale anului 2011 cantitatea importată a fost de 106.000 tone carne de porc.
Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, România este autorizată să comercializeze şi să exporte carnea de porc pe piaţa intracomunitară şi în ţările terţe. Decizia a fost luată în cadrul şedinţei Comitetului permanent pentru lanţul alimentar şi sănătatea animalelor care s-a desfăşurat la Bruxelles în data de 6 decembrie 2011.
În acest context, participarea României cu carne şi produse din carne de porc la comerţul intracomunitar şi exportul către ţările terţe, se va realiza după publicarea Deciziei în Jurnalul Oficial European.
Potrivit MADR, la baza acestei hotărâri a stat raportul elaborat de către specialiştii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, care a prezentat modul în care autoritatea competentă din România a implementat atât Programul Naţional de Monitorizare şi Control al Pestei Porcine Clasice în România cât şi sistemele de biosecuritate şi trasabilitate dezvoltate în cadrul sistemului canalizat. De asemenea, la această decizie au contribuit şi demersurile făcute de reprezentanţii MADR, ai asociaţiilor profesionale din domeniu, precum şi de membrii Reprezentanţei Permanente a României la Bruxelles.
La rândul său, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, a purtat personal discuţii pe această temă cu John Dalli, comisarul european pentru sănătate şi protecţia consumatorului şi cu Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
„Această reuşită se datorează eforturilor de peste un an de zile iar acest accept, care trebuie conservat prin toate măsurile de securitate sanitare-veterinare, certifică faptul că în perspectiva imediată vor beneficia de această măsură cât mai multe ferme crescătoare de porci, unităţi de procesare a cărnii de porc şi a preparatelor din carne de porc. Reluarea exporturilor înseamnă relansarea sectorului cu efecte benefice asupra dezvoltării şi a valorificării producţiei de cereale şi plante tehnice”, a declarat ministrul Valeriu Tabără.

3.500 tineri deveniţi fermieri primesc 71,6 milioane euro de la UE

Peste 71 milioane euro vor ajunge la cei 3.500 de tineri care s-au decis să se mute la ţară pentru a-şi deschide o fermă.

Astfel, angajaţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit au finalizat evaluarea celor 4.083 de proiecte depuse de tinerii fermieri pentru a obţine finanţare nerambursabilă prin Măsura 112. Sesiunea pentru depunerea cererilor de finanţare aferente „Instalării tinerilor fermieri” (Măsura 112) s-a desfăşurat în perioada 1 – 29 iulie a acestui an.
În urma analizării tuturor proiectelor depuse, au fost evaluate ca fiind eligibile, 3.500 de proiecte ale tinerilor fermieri de pe întreg teritoriul României. Valoarea nerambursabilă a acestora este de 71,6 milioane de euro.

Sudul ţării deţine monopol asupra numărului de proiecte eligibile depuse în cadrul acestei sesiuni. Astfel, pe primul loc se află Regiunea 4 Sud – Vest, Craiova cu 844 de cereri de finanţare, urmată de Regiunea 2 Sud – Est, Constanţa cu 614 proiecte şi de cele 521 de proiecte ale Regiunii 3 Sud, Târgovişte.
Tinerii fermieri au solicitat sprijin financiar pentru dezvoltarea diverselor activităţi. Cele mai accesate domenii de investiţii au fost cele pentru apicultură şi ferme vegetale dar şi pentru creşterea animalelor, exploataţii horticole şi modernizări ale fermelor.
După publicarea pe pagina oficială de internet a APDRP a rezultatelor evaluării proiectelor depuse, potenţialii beneficiarii vor fi notificaţi, în termen de 3 zile lucrătoare, dacă proiectul depus a fost declarat eligibil sau neeligibil.
În urma primirii notificării, în termen de 5 zile lucrătoare beneficiarii pot depune contestaţii cu privire la rezultatele evaluării proiectelor. Acestea se pot depune la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) unde a fost depusă cererea de finanţare.
Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” are ca obiectiv creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii.
Sprijinul acordat în cadrul măsurii are ca scop dezvoltarea exploataţiilor agricole, care produc în principal produse agricole vegetale şi animale (materie primă) pentru consum uman şi hrana animalelor.
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Măsura 112 sunt fermierii în vârstă de până la 40 de ani (neîmpliniţi la data depunerii Cererii de finanţare), persoane fizice sau juridice care practică în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă: are o dimensiune economică cuprinsă între 6 şi 40 UDE; este situată pe teritoriul ţării şi este înregistrată în Registrul unic de identificare – APIA şi Registrul agricol.
Pot solicita sprijin nerambursabil persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale sau al unui SRL.

Bugetul Agriculturii a trecut de comisiile parlamentare. Vezi cât revine din PIB acestui sector

Bugetul Ministerului Agriculturii a fost avizat de Comisiile de buget-finanţe ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. Pentru 2012 sunt rezervate Agriculturii 14,977 miliarde lei, în scădere cu 5,81% faţă de bugetul anului 2011.

„Bugetul Ministerului Agriculturii pe 2012 reprezintă 2,54% din PIB. Bugetul alocat pentru susţinerea producătorilor agricoli a crescut de la 90,85% din total în 2010 la 93,1% în 2011 şi 93,64% în 2012, prin reducerea costurilor de funcţionare instituţională a MADR”, a declarat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără.
Potrivit proiectului de buget, din suma totală prevăzută pentru 2012 de 14,977 miliarde lei, circa 14,025 miliarde lei reprezintă sprijinul acordat producătorilor agricoli din toate sursele de finanţare. Alocarea de la bugetul de stat va fi în sumă de 5,204 miliarde de lei în totalul bugetului MADR, avansurile din fondurile europene pentru finanţarea PNDR şi POP- 5,929 miliarde lei, împrumuturile angajate de MADR - 3,8 miliarde lei, iar veniturile proprii de 44,2 milioane lei.

Cheltuielile de personal pentru cele 7.566 persoane angajate în instituţii publice din subordinea MADR, finanţate integral din bugetul de stat, se ridică la 301,057 milioane lei, din care numai cheltuielile cu salariile reprezintă 250,445 milioane lei în 2012.